E ca si cand ai iubii o floare!

tumblr_nolqwrp3n21qe9qato1_1280

Barbat ce tine-n mana ace, ce-i trec de piele, carapace, ce-i intra-n carne, stiu ce-i zace.

De-aia-Ti cos sperante Drace!

Si-n chipul Lui, ce-n chipul meu se ofilea, zacea o umbra de iubire ce-l zdrobea. Zacaminte de cuvinte, plapumi de piele ce ma descrie , si-n palme petale de garoafe ofilite Maine. Era sarmant usor pe buze si-L agitau cuvintele confuze.  Funeral mormant, imi arata comori , imi prezenta perna din matase si pene moi din pene de pe gaste moarte. Sange in trei culori de noapte peste soapte . El cauta dreptate in pielea Lui de martipan , suflu rece de Noiembrie , sufla aburi spre Decembrie.

Om pictat sub cruce , infometat de sentimente aproape nude, zic aproape pentru ca inca ma priveste si vad cum soarbe prin aer ce-si doreste de la mine. Si simt cum soarbe-n aer ce-si doreste de la mine.

Drace , Tu vezi prin mine, minte ce-ti cade greu pe deltoid, si-ti apasa usor oasele. Eu iti apas pe fiecare articulatie, iar Tu-mi zambesti surda tentatie la fiecare respiratie, …la fiecare respiratie.

Absenta unor maini uscate-n piept, absenta absolutului ce ma dezbraca discret sarutandu-mi tapile, ma gadila ecou al abstractului poet ce inca ma picteaza. Ma picteaza asa cum Il pictez si eu pe El, cu abur’-n ochi, cu ochi de Miel, cu par d-otel si parfum cu El. Abuz al cantului tarziu. De ce te mint, cand stiu ca stiu cum te abtii l-acest vis tarziu , si nu te-ndemn sa vii sa-ti scriu, te-ndemn sa viu si sa te-n viu ca pe un Domn ce-l tot descriu.

Aici un zambet acut s-a stins, si-am aprins o lumnare, lumina vesnica sa-i fie, acum si-n veci rabdare. Lumina-n valuri acuzate de a umbrei grele soarte, si pe-o aripa a unei pasari moarte ii zace-n noapte. Brusc un clopot ce se zbate, alunga tacerea-n spate, si m-aduna ca pe ghem , ata trupului sau demn.

Demonic sange are-n vene , m-a curpins dorul spre ele. Cimitir de dorinte ce purta in minte , minte cand ii aduc aminte de unele clipe. Uita, uita la fel cum ne risipim toti. Diferenta intre El si Noi este ca Noi suntem muritori,El se chinuie sa iubeasca ce moare, ca si cand Tu ai iubii o floare. E ca si cand ai iubii o floare!

.

tumblr_od8yo5iinq1sf275po1_540

M-am atasat de inumanitate, pastrez insa scutul pentru imunitate si desii zambesc trisez in jocul asta ce nu prezinta maturitate. In spatele meu zac  morminte moarte ce-mi respira inca in ceafa si-mi inspira dezolanta. Cos pe propria piele aerul din vene, si iau de mana cu tarie sufletele rele. Am ochi ce-mi nasc perle rare si cu toate acestea inca nu am grija de ele, imi pierd culoare.

Am pierdut sprijinul falsificat , ii multumesc ca m-a invatat. Profesor cu ochi de sticla uneori ma vedeam ca in oglinda, ochi de demon schimbatori , s-au aratat intr-un cuvant , si-au pierdut din stralucire mut. Dezamagitor , ma simt de parca a murit un om. Suflu durere, dor . Demon ce m-a jucat in palme , zambet si ignoranta cutremuratoare. Apocaliptic caracter azi e bine, maine nu-i la fel.

Ce fel de spirit te-a creat , fiindca n-ai nici un Dumnezeu. Cand m-am hotarat sa te iubesc nu te vedeam la fel, un fel de Luceafar cu-n ochi de inger si-unul demonic. Pacat ca nu esti victima tu, si-mi pare rau sa cred ca te-am crezut.

Rasuflu cenusa fiindca ai avut grija sa nu mai ramana nimic pentru altii , si-ai avut grija sa ma ataci unde ai stiut ca-i punctul slab. Am mintit! Am mintit cand ti-am zis ca nu ma cunosti. Ai fost siret ca o vulpe, viclean ai ascultat ce doare si-ai calcat in picioare, n-ai scapat nimic printre degete. Nu neg ca ai lasat amprente , nu regret, n-am timp de regrete.

Fugi de responsabilitate si fugi de ganduri grele, cand le-oi avea in palme nu-ti garantez ca nu vei fi jos cu ele. Multumesc pentru intaia lectie, o sa am grija cum voi calca in urmatoarea directie.

 

 

Scri~soare nu va fii vreodata !

tumblr_nuzpsyxbz21uw4iv1o1_500

 

A dat cu pumnu-n masa crezand ca ma apasa. A explodat pedeapsa crezand ca ma influenteaza. A radiat importanta crezand ca cedez speranta. Si-apoi mi-a format frica-n ochi , mi-a pus mana pe gat taindu-mi oftatul. Mi-a spart ganduri, mi-a risipit randuri, mi-a amanat sufletul.

Ca o pasare din zborul catre apoceu am apus ca soarele mancat de orizont. Ca un fulg de usor ma simteam inainte, dar acum aseman caderea chinuitoare , dura si apasatoare. Orice cadere doare.

Ca o floare de-abia inflorita, descresc in ochi tuturor. E mai rau ca o cadere in Rai, e mai rau ca o cadere in zadar. Descresc ca raza pe ninsoare , ca mancarea fara sare.

Adio! Am plecat fara sa-ti las scrisoare, m-am scris de mii de ori petale, m-am ofilit de-atatea ori onoare, te-am lasat pe tine sa-ti infigi coltii in oase murdare. Murdare de litere , de planset limpede, libere cuvinte am aruncat in zadarul fericirii, fiindca m-ai lasat sclava nemuririi.

Ca un ghimpe-n palme m-ai tinut descult pe propriul nostru cort. Te ranesc cum te-ai oglindit in oglinda mea , ochii de cenusa suflati spre usa. Am incercat sa plec , gonita, razgandita, dezamagita dar tot odata implinita. Am incetat sa cladesc din cetate un palat. Am incetat sa-ti ingenunchiez surd , mut cu ochii in pamant scut.

Azi nu , nu pot fii inca piatra. Nu pot renunta la mine deodata. Azi ma chinui sa fiu fericita pentru maine, sa supravietuiesc, ai supt din mine ultima portita spre Rai. D-aia Raiul e o cadere grea, mai grea ca insusi speranta mea , de a mai fii ceva. Azi imi doresc un zambet , dar stiu ca nu-mi dai . Azi imi doresc rabdare dar stiu ca nu ai. Azi imi doresc atentie dar stiu ca o ai, mult prea departe ca sa ma aduci in Rai.

Tu.

tumblr_o4xnowtyuk1rz3fkho1_1280

Demon dezlegat in gratii, demon ce-n palme are sabii. Sa vii tu sa mi-l ucizi cand te-o prinde nu-l mai prinzi. Nu mai prinzi ultimul rasarit s-a dus si tu ai venit. Ti-e bine fara mine si asta e de bine, demonu-mi coase ura din ura din mine si ma imbraca in pulovere, ca-n alea ma simt cel mai bine. Mi-e frig, mi-e frig fara tine dar mi-e bine fiindca ura asta face parte din mine, si tu nu o sa intelegi. Tu nu intelegi ce ma controleaza pe mine, tu nu-ntelegi ca singurul pictor nebun ce m-a desenat esti Tu , iar singurul sculptor cretin ce ma curpinde de sold ca un tanar copil, esti Tu. Tu nu intelegi ca singurul poet dement ce ma descrie si ma descrie esti Tu.

 

Ce?

tumblr_lgy46hE1Oi1qauaolo1_540

Ce este fericirea?Atunci cand plangi , cand dai cu pumnii in perete si injuri. Ce este fericirea cand  opresti orice om din a te trezii, nu asculti pe nimeni si te ascunzi sub paturi vii? Cum sa o simti daca nu te poti simtii? Fericirea este o iluzie, perfuzie, medicament. Fericirea o poti cumpara , o poti vinde, dar o poti si avea. Fericirea tine de tine si de nimeni altcineva.

Ce este frica? Atunci cand tremuri si uiti cuvinte, te macina, te ingreuneaza, te face invizibil si gol ca o sticla.Strica orice striga a frica si te indeamna sa fii las sa lasi totul pentru nimic, sa uiti scopul oricarui vis. Cine este frica sa te lase fara sperante, cine este ea, cea care te impunge sub coaste. Frica este o insulta, o furie, o furtuna. Nu te panica, lupta !

Ce este iubirea? Atunci cand nu le pasa. Atunci cand te lasa. Te uita , te dezgusta , dar totusi te inunda. Cum poti sa urasti daca iubesti, copile? Ce este iubirea, cine este ea? De ce-ti ia tot sufletul  intr-o clipa si tot restul vietii il cersesti inapoi? Iubirea e vicleana , efemera si plina de umor. Ai grija cui ii imprumuti sufletul tau, s-ar putea ca tu sa fi cel ce va tanji cel mai mult dupa el inapoi.

Ce este lumina? Atunci cand este noapte, atunci cand este frig si ceata-ti-mbraca pleoape. Ce este lumina cand tu nu o simti , nu o poti atinge desii fara ea nu vezi. Ce este lumina atunci cand esti inchis in tine si singura cale de iesire esti tu , copile? Lumina e liniste si armonie. Nu te poti increde prea mult in ea, si Soarele-i lumina asternut pe Orizont, nu poti alerga fara sa privesti in jos.

Ce este rabdarea? Atunci cand esti entuziasmat , cand vrei totul acum si iei decizii proaste? Vezi tu, copile? Rabdarea face parte din tine, este coordonare, senzatie  si orientare. Nu mai alerga spre infinituri pline de infinite, nu mai cauta in flori alte flori. Accepta-ti pasul chiar daca-i pe loc. Rabdarea poate fi schimbare , conditie si ecoul tau.

Ce este timpul? Atunci cand nimeni nu-l poate demonstra, nu-l poate limita, nu-l poate masura? Ce este timpul cand nimeni nu-l poate oprii , nu-i poate vorbii ?Ar fi mai bine sa nu mai asteptam raspunsuri , timpul trece , iar trupul ne uita. Timpul fuge , nu iarta dar uita. Timpul este o masura pierduta, o limita umana, o  treapta superioara. Nu te oprii sa te uiti la el , copile, va trece pe langa tine!

Ce este religia? Atunci cand toti iti impun reguli ,si-ti interzic treburi, separa cercuri. Ce este religia cand imparte oameni pe categorii , cand separa suflete rele de cele bune fara a stii ce se alfa in ele? Nu asculta de ei , copile, religia-i suflet , credinta si putere. Toate se afla in mainile tale, in pieptul tau. Controleaza-ti puterile si vei  triumfa mereu.

Ce este curiozitatea? Aici  voiam sa ajung. Atunci cand nimic nu mai e scump, curiozitatea te face sa deschizi ochii si sa te  uiti mai lung, mai apasat , mai atent, dezvoltat . Curiozitatea te invata ce altii nu te pot invata, ea te alearga , te  indruma, te retrezeste. Tu fii curios, copile, niciodata nu te va pacalii! Tu cerceteaza, cunoaste si respecta Soarele . Tu  descopune, compune si implineste orice pentu tine. Curiozitatea va fi una cu tine si va fi singura care te va tine in viata intr-o lume plina de oameni fara Oameni.

Cocon.

tumblr_lxdl0nJCC01qgzdzoo1_540

Doar un suflet imbibat si uscat , neascultat ,renascut, acuzat. Doar un zambet pierdut, neadunat, necunoscut, dirijat. Doar un gest schitat, nevoit, obligat , neasteptat. Eu-s doar un moment ce poate fi uitat, dar oare exista vreun moment de care sa fi uitat? Sa fi uitat de tine? Exista vreun moment in care as fi putut sa fiu altfel? Altfel nascuta, altfel crescuta, altfel indrumata. Poate altfel vantul sa bata, oare? Poate inima sa-mi bata invers?

Tu mai naste-ma odata, mama, o sa-ti fiu recunoascatoare, o sa-ti ascult indrumarile, o sa-ti inteleg fricile, frustrarile.Am sa reusesc sa-mi depasesc temerile, sa alerg , am sa reusesc sa-mi tes aripile. Intreg. Intrec gandurile, nu ma pot linistii. Val dupa val, ma inec in propriile ape, mi-e frica de propria imunitate . Nu pot lupta, oricat m-ai putea asculta, nu m-ai putea ajuta.

Mai naste-ma odata mama, o sa-ti dovedesc ce roade-mi da purerea din palmele astea, o  sa-ti daruiesc mai multe decat vorbesc, o sa reusesc sa stabilesc, sa nu ma mai grabesc. O sa-ti arat cum infloresc , odata cu Soarele, o sa-ti arat cum ma-nvelesc odata cu Luna.Iti voi fi tot ce n-am putut fii, ca si acuma.

O conditie inumana disperata inlatura frica de intuneric, inlatura frica de necunoscut si te atrage dependent spre nepasare. Am incercat sa sparg ziduri, s-adun . Sa repar caramizi sparte, sa lipesc cu nedreptate, sa fur. Am incercat sa indur, sa injur, sa privesc in jur. Am incercat sa-mi depasesc limitele, am calcat pe strazi incinse pentru liberatea prin cuvinte. Mi-am donat altora minute pentru a ma deschide, si n-au apreciat . Mi-am aratat fata si nu m-au cautat. O inutila impresie am lasat oamenilor, ei inca ma privesc. Si TU o sa dai vina pe mine, spunand ca nu iubesc, ca nu-mi doresc, ca nu iau decizii bune. Si TU o sa pleci cand ochii mei seaca si ard. De ce-mi spun ca le pasa? De ce oamenii mint pentru a spune adevarul, de ce nu pot depasii umanitatea sa fiu ca restul, mama?

Mai naste-ma odata, mama, caci ma simt sclava propriului suflet, ma simt legata. Am incercat sa vad speranta atunci cand nu era dar mi-a fost spulberata . Am incercat sa privesc cerul, pana si el a ramas singur. Pana si cerul este singur. Cand imi ridic ochii din palme , aceeas lume doarme, sunt prea fragila-n trecut, si-n prezent , si-n viitor. Sunt prea fragila-n scuze , in vorbe , in momente, nu pot scoate sunete, nu pot asculta. Eu-s ascultata si uita-ta, draga mea.

Mai naste-ma odata ca sa pot sa respir usurata, sa calc pe propriile talpi, sa simt peretii goi , sa nu mai renunt la tot pentru nimic. Greseli , platite-n lacrimi si incurajari printre dinti , iubire nedormita si gemete lungi ascutite.Maini reci si tremurande,ude;ganduri multe d-aia nu dorm ;preturi scumpe pentru orice pas rau, pentru orice om ;dorinte marunte,dar totusi pentru toata lumea eu cer prea multe; raceala profunda d-aia cer alta patura, d-aia eu vara dorm cu plapuma;caldura-n ochi , nu vad, mi-e greu, e ceata , lacrimi ce-mi devin perdea, tocmai panza de paianjen vad, de-aici imi e fobia. Traiesc cu frica-n piept de cand am cunoscut gelozia, iar visele-mi curg in fiecare noapte pana-mi distrug armonia. Somn nu prea am , e mancat de stele,greieri, de ganduri grele d-aia ma trezesc cascand obosita, nervoasa si sictirita.

Mai naste-ma odata , mama, imi pot depasi conditia prin tine, sunt ca un pui de Molie in devenire, imi astept viata desprinzandu-ma de tine. Si-ncerc sa-mi gasesc drumul cu atentie. Prea multa lipsa de intentie, prea multe lipsuri in precizie. Dar numai tu, mama, imi poti readuce sufletul in liniste.

Iarta-ma.

tumblr_nm8xioMd711tul9ago1_540

 

Tu sa ma ierti iubite ca am daruit cuvinte din trup si nu mi le mai pot lua inapoi.Tu sa ma ierti iubite ca am avut griji multe pentru tine. Sa ma ierti ca as fi facut orice pentru tine. Orice nu ti-ar fi fost de ajuns. Tu sa ma ierti iubite ca nu m-ai inteles, ca ti-am vorbit in sentimente fara limite si tu-ai ramas indiferent.

Tu iarta-ma iubite ca am oferit putine din cate aveam de oferit. Tu iarta-ma iubite ca ti-am fost fidela,ascultatoare , acum efemera. Greseala mea iubite ca te-am iubit ca o nebuna si ti-am demonstrat asta prin furtuna, cu dor in mana , cu palma de matase pe obraji tai, pe pilea ta.

Tu minte-te iubite ca poti uita lucruri marunte, ca poti nega lucruri marunte. Tu minte-te iubite ca orice simt, te simte. Iarta-ma, tu iubite ca n-am fost cea perfecta, ca-am spart cuvinte in capul tau , dar cu toate astea nu ti-am facut nici un rau. Tu iarta-ma iubite ca poti sa fi asa indiferent prin cuvinte. Tu minte-te iubite ca esti tare. Tu minte-te in continuare.

Tu scuza-ma iubite ca nu ti-am naruit atatea vise cat ti-am implinit. Scuza-ma ca-mi exteriorizez frica pentru trecut. Tu scuza-ma iubite ca uneori nu am tacut. Unori te-am facut sa te simti singur.Tu scuza-ma iubite pentru zilele nedormite pentru tine , pentru plansete.

Tu iarta-ma iubite ca zambeam cand eram cu tine, ca eram fericita. Iarta-ma iubite ca vedeam in tine singurul meu sprijin . Iarta-ma iubite ca te veneram si te adoram . Iarta-ma ca te-am pus mai presus de toate . Tu iarta-ma iubite pentru ca nu vezi cat te iubesc. Iarta-ma iubite daca nu ai ajuns sa ma cunosti .

Tu iarta-ma iubitule daca ti-am gresit vreodata .Oricat ai vrea sa ma gasesti in alta fata , tu iarta-ma iubite .  Iarta-mi inocenta, iubirea, dementa, ura, sperantele false, “visele fabulate” , asa cum ziceai. Iarta-mi gandurile iubite, si cu ele te iubeam. Tu iarta-ma iubitule ca te-am iubit, te iubesc si te voi iubii intreaga viata. Iarta-mi sentimentele. Iarta-ma iubitule ca nu te pot uita, nu te pot lasa. Tu sa ma ierti iubite pentru ca nu pot fi alta!

Limite ce tind spre …

DSC_0271

 

Nu suport sa astept dupa lucruri. Agitatie . Moara sufletului toarce ca iunie-n prapastie. Dur somn dulce fara teama, mi-as lipii ceara pe geana, ca s-adoarma. Ranjet fad, fara fard, farfurii in ochi. Ma inteapta simturile, dar cu greu suport.Lumina. Galagie. Mi-e dor de un sarut orb. Cant cu frica-n strada, uit cum ma destrama, uit cum ma condamna si ma face sclava. Cand cu frica-n palma, cand cu ea in rama, zeci de voci inseamna, mii de portrete-n drama.

Uit ca am si buze, uit si de scuze, uit ca sunt vie, respir…sunt ca una din multime. Ei se uita la mine. Eu ma uit la Ei. Suntem imitatii de lut, sculptate cu ulei. Suntem niste picaturi de puroi nevindecat , prea grei pentru aer, prea grei pentru aripi.

Detest sa astept, sa fiu limitata. Dorinta e-n stele perfide si ele, ca noi toti…ca noi toti. Si minte ce simte orice cuvant. Tu sti cum e sa simti orice cuvant? E agitatie, tremur, freamat, aglomeratie, fermentatie, durere-n suflete, soc, pasare fara aripi, ciorchine fara struguri, brad fara muguri, diamant neslefuit, pamant ce se sfarama, iarba ce se usuca, luna ce se pierde, soare ce explodeaza, univers uman, ghiare de prepelita, gandac de bucatarie, furnica ce nu stie. Totu-i ambiguu, dar simt ca ma-ntelegi.

E urat sa astepti ce sti ca poti avea. Trebuie sa tai limite cu tipete, sa tai limite, tu copilule. Taie orice limita ce te tine pe loc, da foc. Da-mi foc daca tu crezi ca te tin pe loc, fa-ti loc in propriul suflet ca sa te poti iubii, caci daca tu te iubesti si alti te vor iubii. Asculta tu, copile, fugi de limite impuse pentru “bine”. Binele ti-l faci singur nu prin Ei. Fugi de destine. Deseneaza-ti viata pe-o hartie si priveste-o . Aia-i viata ta ! Fugi de limite!

Renunt.

tumblr_o54ok0fro01uuu6ydo1_540

Azi renunt la tot. Azi las in urma tot. Las timpul sa-mi traca pe langa piele, las vocile sa-mi iasa din creier. Azi renunt sa mai vorbesc. Renunt sa mai imi doresc. Azi implinesc. Azi implinesc vise la brat cu propria-mi umbra. Azi ma joc De-a v-ati ascunselea cu toata lumea, sa vad cine se mai intoarce . Nimeni. Azi rad ironic in fata Lor, si ma prefac ca-mi pasa dandu-le satisfactie. Mor. Azi mor. Imi vedeam viitorul altfel, d-aia am renuntat si la el.  Am abandonat minuni nescrise, am intampinat inchisori inchise-n suflet. Azi am renuntat la umanitate. Dezumanizare-n case. Pierd pe langa orice sansa.

Azi am renuntat la vise. Am renuntat la dor si la Mine. Am renuntat la iubire. Azi renunt la tot ce stiam eu cel mai bine. Dezamagire. Renunt la dezamagire. Oamenii nu-s facuti pentru mine. Imi cumpar o floare. Vreau sa cresc cu ea in Soare. Vreau la Mare. Desi renunt la concentrare, accept orice idee pentru propria-mi formare. Azi renunt la orice stare. Privesc in fata si nu dau atentie sufletelor pustii. Asta e o lume in care nu poti sa devii. Nu poti sa devii , esti inuman. Am renuntat la amanare, azi este momentul pentru o schimbare. Am renuntat sa mai vreau, am renuntat si sa mai pot. Renunt la tot si nu vad in asta nici un antidot.

Am renuntat la implicare, o sa dorm. Am renuntat la putere, acum o sa stau jos. Am renuntat la viata, probabil o sa mor. Dar nu renunt la vedere , vreau doar sa mai vad, sperantele mele cum isi fac vreun rost. Azi ma simt fara adapost. Azi ma simt singura si incerc sa suport. Azi am renuntat la oameni , la incredere . Azi nimeni nu ma poate influenta in vreun fel. Azi o sa adorm la fel cum m-am trezit. Am sa renunt la lacrimi si la ganduri, labirint.

Azi renunt la zambete, ironie. Azi renunt la stele, doar vise pustii. Azi renunt la orice traire, durere nesemnificativa nestiuta de nimeni. Azi ma ascund de oricine. Azi nu mai vreau sa vad oameni, sa nu-i mai simt langa mine. Azi renunt la Mine si la Tine si la Voi. Am sa renunt sa mai doresc readucerea inapoi.

N-am stiut ca pot iubii o forta.

 

tumblr_o5xmns9CxE1sgxi0lo1_540

Ma ucide Ea cu valurile Ei spumoase, cu zgomotele Ei plapande ce-ti coase-n sani matase. Ma ucide Ea cu dorul si sperantele aruncate in sclipirea Ei, luciul Ei, oglinda Ei.Ma ucide Ea cu sentimente dezbracate, ma uda, ma intarata, ma atinge, imi striga numele cu ecou. M-am aprins ca un chibrit sub apa si inca nu mor sub plapuma ei sarata. Eu inca nu mor. sarata ca sarea, sarata ca transpiratia, sarata ca lacrimile ce-o plang din nou.

Ma ucide Ea cu albastru de Nu Ma Uita, incet, usor, cateodata ma zdruncina la mal si-mi saruta picioarele si fusta, imi mangaia amagirea ce mi-a sarat-o la sfarsit de Soare.

M-a ucis Ea cand am privit-o dupa atatia ani. Am revazut-o cu ochii mei de sticla, am reflectat-o-n orice. Oh, am reflectat-o in orice… Nu sunt nebuna, nu sunt! Eu sunt un alt suflet iubitor de Apa pitit intr-un trup de fata. Dar nu-s nebuna…jur ca nu-s nebuna.

Ma ucide Ea cu valuri laolalta, cu nisip in ochi. Ma ucide-n mii de stele noaptea, in mii de rasuflari. Ma aprinde-n simturi, in ganduri, in priviri, azi imi readuce amintiri. Azi imi incarca memoria neobosita, neagitata. Ea Marea mea Acum Vazuta imi sopteste in fiecare seara, si-mi ineaca zambete, rasete, dementa. Imi da dependenta mirosul de alge ce-mi incarca plamanii. N-am avut nevoie de vant ca sa fumez acel aer. N-am avut nevoie de muzica, de oameni, de alte glasuri. Am avut nevoie de ce mi-a daruit Ea, iar pentru mine Ea e mai mult decat o Apa, e mai mult decat inseamna.Ea pentru mine e Zeita de sare imbracata subtil in alge si scoici sparte, melcii fiind cercei si nu am uitat de pielea ei fina si umeda de apa pura, ochi de drops si spuma.

Inger instabil purtat in vals cu vantul, agitat, tremurand is spune cuvantul. Tandru, dezamortit, cald imi ingheata suflul. Repede, incet isi rasfata Pamantul. Trei pasi inainte, patru inapoi, incerc sa-i iau locul Lui pentru un moment, sa dansez cu Ea, sa o simt pe pielea mea. Doi pasi inainte, zece inapoi. Ma minte! Se schimba, ma risipeste odata cu nisipul de sub talpi, ma inghite! Mi-a furat cateva minute din viata cand m-a cutremurat, dar eu i-as da mai multe doar ca n-am ramas. N-am ramas Acolo…si nu mi-am luat Ramas Bun. M-am retras cum si-a retras si Ea brusc refluxul spre Ea aparandu-si proprietatea. Asa m-am retras si eu aparandu-mi deminitatea.

Ea pentru mine e Nemurire, Blestem si Armonie. Eu pentru Ea sunt doar una din multime: Simpla, Muritoare si Pustie.