Fragil.

tumblr_mh72r30YzF1rsz5ilo1_500

Fragilă ca frunza toamna, ca luna ziua, ca zahărul dintr-o vată pe băt. Fragilă ca un marțipan, ca un timpan, ca o sticlă. Viața mea de sticlă spartă-n cioburi de oglindă sub formă de diamante. Cristale-n palme, calc iar peste Noapte. Poate că-s pasăre de Noapte cu pene sub pleoape. Poate că dacă aș scrie șoapte mi-ar fi mai bine. Poate dacă nu aș mai gândii când sunt singură aș fi reparată, neuzată, poate aș fi mai parfumată. Crizanteme în obraji, ochi poate mai retrași și neaburiți, buze relaxate, vise neagitate. Poate aș fi fost necălcată de obligații, de gânduri, de reclamații, de scuze, de tentații, de suflet, de alții.

Fragilă-n Casă încuiată fără cheie împărțită nimănui. Fragilă sub coaste fără sprijinul oricui. Fragilă-n plămâni că-i simt grei și respir surzi. Fragilă-n sânge, că-l aud cum trosnește când curge. Fragilă-n retine și-n neuroni, fragilă-n impulsuri și stimuli. Fragilă-n gânduri mai mult decât ei. Citită printre rânduri cu flori de tei. Trei cuvinte risipite prin Casa mea. Nu dau cu aspiratorul nu vreau să pierd nimica. Răcoare în Casa mea, covoarele-s reci, încălzește cât poate inima. Mai aerisesc rareori să nu-i pierd mireasma tristă. Așa am învatat să traiesc, cu lumina în Casă că mi-e frică de întuneric.

Fragilă-n cuvinte, cine poate mă simte, cine nu le întoarce cu minte (sau fără), cine poate mă atinge pe minte, mă face să mă înmoi, mă vinde demonilor grei. Stau sub ochii lor de ceva timp și am uitat să-mi fie frică, mai frică mi-e de oameni. Demonii te ascultă, oamenii te ignoră. Ignorantă plătită-n ură, detașare și răceală. Fără flori și ciocolată, fără nori și aripi demne, fără lemne și așchii crude, doar raceala unui suflet.

Fragil ca însuși norii sufletu-mi poate fi, mai uitat ca niciodată, mai amânat ca altă dată. Sufet de piatră uscată, suflet pictat în această Casă, curcubeu lipsit de speranță, negativism păstrat în gheață. Doar lacrimi nescrise și necitite pe față. Căci fragilă viață a cuprins un suflet cu ochi de scoarță bătrână, cu mâini de pasăre nebună, cu gânduri neatinse de frică și glas întors de ecou. E singur și plin de greu.

Advertisements

4 thoughts on “Fragil.

  1. “cine poate ma atinge pe minte, ma face sa ma inmoi, ma vinde demonilor grei”

    Ahhh, dar chiar eşti un demon, în înveliş înşelător, de înger.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s