Imi nasti frici, imi nasti sentimente mici, sunt multe, ajuta-ma sa ma pierd, ajuta-ma ca de data asta pierd si nu mai simt nimic. Mi-e frica de lumina. Mi-e…mi-e frica.
Trag dintr-o tigara de parca ar fi utima speranta la viata, cand ma saruta-n fiecare dimineata si-mi vorbeste in cant de chitara, ma-nfioara. E-atat de rece senzatia de vara c-aproape-ti sorb privirea-n semn de “Vin-o aici” , vin-o aici c-a sa m-atingi, usor ca alta data cand vantu-n ochii ma-nteapa mai tare ca niciodata.
Hai vin-o aici, sopteste-mi, de ce ma minti cand soarele apune, cand strang din dinti imi suna a “Vin-o aici”, ca printre stele, alunec in vise cu sperantele mele dar cu sperantele tale, niciodata nu mi-ai spus cine-s ele. Acele vise prinse-n ace de sticla puse pe sevaletul meu ce ma intriga la mai multe drumuri fara vreo frica.
De ce ti-e frica sa-mi simti caldura ca pana aici doar tu ma strici, doar tu ma ma stingi, doar tu ma strigi. Hai vin-o aici si arata-mi calea ta, cum prin infinitul focului tu si doar tu ma poti scapa, ma poti salva? de ultima culoare, de ce mi-e frica atunci cand soarele rasare cu ochi de sticla, cine ma merita desii ma cumpara? Atat de multa ura. Imi cumpara ura de sub gene, cu praf de coaja de mar pe buze,cu pulbere de coji de nuca si flori de “Nu ma uita, copilo”, desi-mi intra-n piept fumul, aglomerat de stres, aglomerat de mine fiindca-s doar o copila ce-ti spune tie mereu “Sa ai grija de tine” c-asa ai grija de mine.
Asteapta ca mai ai mult de asteptat. Tu m-ai sunat? Nu mai suna, deabia de am scapat de tine. Degeba-mi zici “Vin-o incoa” cu ochii asemenea unei pume. Degeaba-mi strigi numele in zori de zi. Mie mi-e frica de lumina, tu nu-ntelegi ca-s doar vorbe pustii. Tu nu-ntelegi ca de azi eu nu mai sunt stapana pe cuvinte, eu-s stapana doar pe cel care ma simte.
Cat despre mine? Eu trag dintr-o tigara ajunsa la filtru acum de parca ar fi prima oara. Trag sa-mi uit gandul afara, inundata de fum, pentru ca mi-e frica de lumina, iar lumina ma-nconoara.
Vino aici si spune-mi ca ma simti desi-ti scot ochi plini de aschii de artar, mai dulci cand aduci vorba de ce eram. Mai vreau un pic din vechea Eu. Vin-o aici si arunca-mi frici si tigara dintre degete inainte sa ma atingi. Vin-o aici si opreste-mi sentimentele. Te chem cu scopul de a ma ajuta, de a ma distrata, de a ma vedea. Sau poate te chem sa-ti afum dorinta. E alegerea ta, e cam grea,eu as putea sa-ti fiu salvarea, chiar dupa salvarea mea, dar as putea si sa-ti fiu povara ce-ti incalca orice regula pe care o poti avea. Regula numarul unu ” Vin-o incoa, stinge-mi tigara si saruta-mi inima, ma simt singura si mi-e frig vreau doar ceva de care ma pot atasa fara sa ma coste nimic“.
Decembrie 1997. 